ara - definiție, sinonime, exemple

DEX › ara

araverb

a-ra

Definiții

verb tranzitiv

1A lucra pământul cu plugul, a face arătură.

„Țăranul ara câmpul în fiecare primăvară."

Număr

singular

Conjugare: a ara, persoana a III-a singular la prezent indicativ. Forme: eu ar, tu ari, el/ea ară, noi arăm, voi arați, ei/ele ară.

plugacultivamuncitori

lăsa nelucratpârlogi

a-și ara ogorul — a-și face treaba, a-și urmări interesul propriu

Din latină 'arare'.

Se scrie corect: Se scrie 'ara', nu 'arra' sau 'ară' (forma de la persoana a III-a singular este 'ară', dar cuvântul de bază este 'ara').

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.