aporiesubstantiv
a-po-ri-e
Definiții
substantiv feminin
1Dificultate sau problemă logică aparent fără soluție; impas în raționament.
„Filozoful a prezentat o aporie care i-a pus pe gânduri pe toți elevii."
substantiv feminin
2În filozofia antică, stare de îndoială sau perplexitate în fața unei contradicții.
„Socrate folosea aporia pentru a-și provoca interlocutorii să gândească mai profund."
Gramatică
Se folosește mai ales în contexte filozofice sau logice. Pluralul este rar întâlnit.
Antonime
soluțierezolvareclaritate
Etimologie
Din grecescul aporia, derivat din a- (fără) + poros (trecere, cale), însemnând 'fără cale de ieșire'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'a' la început și cu 'ie' la final, nu 'aporii' la singular. Atenție la diacritice: aporie, nu aporie fără accent.