antivomitivsubstantiv
an-ti-vo-mi-tiv
Definiții
substantiv neutru
1Medicament sau substanță care previne sau combate voma.
„Doctorul i-a prescris un antivomitiv înainte de călătoria cu vaporul."
adjectiv
2Care are proprietatea de a preveni sau opri voma.
„Ceaiul de ghimbir are efect antivomitiv."
Gramatică
Adjectivul se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Sinonime
antiemeticantiemetic
Etimologie
Format din prefixul 'anti-' (contra) + 'vomitiv' (care provoacă voma), din latină 'vomitus'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'anti-' legat, fără cratimă: antivomitiv, nu anti-vomitiv.