Definiții
substantiv feminin
1Perioada istorică din istoria omenirii, cuprinsă aproximativ între inventarea scrierii (circa 3000 î.Hr.) și căderea Imperiului Roman de Apus (476 d.Hr.).
„În antichitate, romanii construiau drumuri și apeducte impresionante."
substantiv feminin
2Obiect vechi, de valoare istorică sau artistică, care provine din această perioadă sau din alte epoci trecute.
„Muzeul deține o colecție de antichități grecești și romane."
substantiv feminin
3Caracterul a ceea ce este foarte vechi; vechime, vechime îndepărtată.
„Antichitatea acestui manuscris îl face extrem de valoros."
Etimologie
Din franceză antiquité, latină antiquitas, -atis, de la antiquus (vechi).
Se scrie corect: Se scrie cu 'ti' după 'chi', nu 'c' sau 'ț': antichitate, nu 'anticitate' sau 'antichitáte'.