ancorasubstantiv
an-co-ra
Definiții
substantiv feminin
1Unealtă grea de metal, legată de o navă printr-un lanț sau o frânghie, care se aruncă în apă pentru a fixa nava pe loc.
„Marinarul a aruncat ancora în apă pentru ca vasul să nu se miște."
substantiv feminin
2Figurat: persoană sau lucru care oferă stabilitate, sprijin sau siguranță.
„Bunica este ancora familiei noastre."
Gramatică
Articolul hotărât pentru singular este 'ancora', iar pentru plural 'ancorele'. Forma de plural nearticulat este 'ancore'.
Expresii și locuțiuni
a arunca ancora — a opri nava într-un loc, a se stabili undeva
a ridica ancora — a porni la drum, a pleca
Etimologie
Din latină 'ancora', care provine din greaca veche 'ankyra'.
Se scrie corect: Se scrie 'ancora' cu 'o' după 'c', nu 'ancura'. Atenție la diacritice: 'ancora' cu 'ă' la final, nu 'ancoră' (forma de plural este 'ancore').