anasonsubstantiv
a-na-son
Definiții
substantiv neutru
1Plantă erbacee aromatică, cultivată pentru semințele sale cu gust dulceag și miros plăcut, folosite în bucătărie și în medicină.
„Bunica pune anason în prăjituri pentru aromă."
substantiv neutru
2Semințele acestei plante, folosite ca mirodenie sau pentru prepararea unor băuturi.
„Ceaiul de anason este bun pentru digestie."
Gramatică
La plural, forma uzuală este 'anasonuri', dar se folosește și 'anasoni' în unele contexte.
Sinonime
anisinanason dulceanason verde
Expresii și locuțiuni
apă de anason — lichid obținut prin distilarea semințelor de anason, folosit ca remediu pentru dureri de stomac
Etimologie
Din neogreacă 'anison' sau din turcă 'anason', care provin din greaca veche 'ánison'.
Se scrie corect: Se scrie cu 's' și nu cu 'z': anason, nu anazon. Atenție la dublul 'a' de la început: a-na-son.