amanetaverb
a-ma-ne-ta
Definiții
verb tranzitiv
1a lăsa un bun ca garanție pentru un împrumut de bani, urmând a-l recupera după restituirea datoriei
„A amanetat ceasul bunicului ca să plătească chiria."
Gramatică
Conjugare: a amaneta, amanetez, amanetează, amanetând. Participiul: amanetat. Imperfect: amanetam, amanetai etc.
Expresii și locuțiuni
a amaneta ceva (figurat) — a renunța la ceva valoros în schimbul unui beneficiu imediat, dar cu riscul de a pierde acel ceva
Etimologie
Din substantivul amanet, de origine turcă (rehin), prin intermediul grecescului ενέχυρο (enechyro) sau direct din turcă.
Se scrie corect: Se scrie cu un singur 'm' și cu 'e' după 'n': amaneta, nu 'ammaneta' sau 'amaneata'.