Adjectiv derivat de la verbul 'a alinta'. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. Forme flexionare: alintătoare (feminin singular), alintători (masculin plural), alintătoare (feminin/neutru plural).
Din verbul 'a alinta' + sufixul '-ător' (sau '-tor'), de origine slavă sau latină, conferind sensul de agent sau caracteristică.
EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.