albăstreasubstantiv
al-băs-trea
Definiții
substantiv feminin
1Plantă erbacee cu flori albastre, întâlnită frecvent pe câmpuri și în livezi; cicoare (Cichorium intybus).
„Pe marginea drumului creșteau albăstrele sălbatice."
substantiv feminin
2Culoare albastră deschisă, asemănătoare cu cea a florilor de albăstrea.
„Rochie de un albăstrea delicat, ca cerul de primăvară."
Gramatică
Articulat
albăstrea (forma nearticulată), albăstreaua (articulat)
Se folosește adesea la plural pentru a desemna plantele. Atenție la forma articulată: albăstreaua, nu albăstrea.
Sinonime
cicoarecicoare sălbaticăfloarea-albastră
Expresii și locuțiuni
a fi albăstrea — a fi palid, a avea o culoare albăstruie (adesea despre piele din cauza frigului sau a emoției).
Etimologie
Derivat din adjectivul „albastru” cu sufixul „-ea”, prin analogie cu alte nume de plante.
Se scrie corect: Se scrie cu „ă” după „b”: albăstrea, nu „albastrea”. Atenție la plural: albăstrele, nu „albăstrii”.