1Lucrătură ornamentală (în dantelă, broderie, sculptură etc.) cu goluri, prin care se văd fundalul sau lumina; rețea fină de fire sau de alte materiale.
„Rochie de vară cu mâneci din ajur."
Gramatică
Gen
neutru
Număr
singular
Plural
ajururi
Articulat
ajurul
Se folosește mai ales la singular; pluralul este rar, dar corect.