afinitate - definiție, sinonime, exemple

DEX › afinitate

afinitatesubstantiv

a-fi-ni-ta-te

Definiții

substantiv feminin

1Atracție sau potrivire naturală între persoane, bazată pe gusturi, sentimente sau caractere asemănătoare.

„Între cei doi colegi s-a născut o afinitate aparte."

substantiv feminin

2În chimie, tendința unor substanțe de a reacționa sau de a se combina între ele.

„Oxigenul are afinitate mare pentru hidrogen."

substantiv feminin

3Rudenie spirituală sau intelectuală; înrudire prin idei sau aspirații comune.

„Scriitorii au o afinitate pentru temele sociale."

Gen

feminin

Număr

singular

Plural

afinități

Articulat

afinitatea

Substantiv feminin, articulat hotărât: afinitatea; pluralul: afinități. Se folosește frecvent cu prepoziția 'pentru' sau 'cu'.

atracțiepotrivireînrudiresimpatieapropiere

a avea afinități — a avea gusturi sau idei comune cu cineva

Din franceză 'affinité', latină 'affinitas' (înrudire, alianță).

Se scrie corect: Se scrie cu 'f' și 'i' după 'a': afinitate, nu 'afinitate' cu 'ff' sau 'afinitate' cu 'e' la final greșit.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.