abnegațiesubstantiv
ab-ne-ga-ți-e
Definiții
substantiv feminin
1Renunțare voluntară la propriile interese, dorințe sau avantaje, în favoarea altora sau a unei cauze; dăruire de sine.
„A lucrat cu abnegație pentru binele comunității."
substantiv feminin
2Atitudine de sacrificiu și devotament total față de o persoană, o idee sau o misiune.
„Abnegația mamei față de copiii ei este de neegalat."
Gramatică
Este un substantiv de origine franceză, folosit mai ales la singular. Pluralul este rar întâlnit.
Antonime
egoismegoisminteres personallăcomie
Expresii și locuțiuni
cu abnegație — cu devotament și sacrificiu de sine
Etimologie
Din franceză abnégation, care provine din latină abnegatio, -onis, de la abnegare (a refuza, a renunța).
Se scrie corect: Se scrie cu 'g' și 'ț': abnegație, nu 'abnegați-e' sau 'abnegatie'. Atenție la diacritice: 'abnegație' cu 'ț' și 'i' final.