abilitatesubstantiv
a-bi-li-ta-te
Definiții
substantiv feminin
1Însușirea de a face ceva cu pricepere și ușurință; capacitate, îndemânare.
„Ea are o abilitate deosebită pentru matematică."
substantiv feminin
2Talent sau aptitudine naturală pentru o anumită activitate.
„Abilitatea lui de a desena este remarcabilă."
Gramatică
Se folosește frecvent la plural cu sens de 'competențe'.
Antonime
nepricepereincapacitatestângăcie
Expresii și locuțiuni
a avea abilitatea de a... — a fi capabil să facă ceva
Etimologie
Din franceză habilité, latină habilitas.
Se scrie corect: Se scrie cu 'a' după 'b', nu 'abilitate' cu 'e' la început. Atenție la plural: abilități (cu ă).